Istoricul localităţii
Localitatea a fost cedată printr-o scrisoare de danie a lui Åžtefan, regele cel tânăr al Ungariei ÅŸi voivod al Transilvaniei, către Petru ÅŸi Iacob, fiii lui Samson din satul Gerend (Grind-Luncani) împreună cu moÅŸiile Lona ÅŸi Hodreu (Hădăreni) pentru slujbele aduse regelui în luptele din Isuazig (sat aflat aproape de Budapesta).
În secolele XII-XIII, după pustiirea tătarilor (1241-1246), Luna ca ÅŸi alte sate transilvanene, au fost distruse aproape în întregime.
Într-un document din anul 1312 apare denumirea de «Villa Lona», care era satul Luna.
Într-o scrisoare din iunie 1595, Mihai Viteazu îi aminteÅŸte lui Åžtefan Josica, cancelarul Transilvaniei, de localitatea Luna, comunitate bine consolidată, formată numai din români.
În anul 1597, localitatea apare cu denumirea de «Olah Lona» (Luna românească).
Într-o scrisoare de danie din 25 august 1597, Sigismund Batory cedează rudei sale Borbara Fuzy castelul din Grind cu 9 sate inclusiv Luna.
În timpul răscoalei curuÅ£ilor (1651), comuna Luna a suferit pârjolul unui necruţător incendiu.
Documentele scot în evidenţă că în a doua jumătate a sec. al XVII-lea ÅŸi în primele decenii ale sec. al XVIII-lea, comuna Luna a trecut printr-o cumplită criză.
În anul 1710 localitatea a fost bântuită de ciumă, iar în 1717 a fost invadată de hoardele de tătari.
Între 1719 ÅŸi 1721 populaÅ£ia comunei a scăzut enorm, ajungând la 36 de familii, aproximativ 200 de suflete. În anul 1733, Luna avea 60 de familii, aproximativ 300 de persoane. În anul 1750, comuna Luna ajunge la 777 de locuitori, având trei preoÅ£i.
Când se pronunţă «Luna, Bradu ÅŸi Mihaltu», în intimitatea sufletească a luneanului apare instantaneu un crez condensat de virtute, apoi memoria ne conduce liber spre cele trei localităţi transilvane de români de viţă veche, uniÅ£i prin aceleaÅŸi aspiraÅ£ii ÅŸi jertfe aduse pe altarul RevoluÅ£iei de la 1848.
Sacrificiile comunei Luna nu aveau să se termine aici ÅŸi, după un secol de la momentul 1848, monumentele ridicate în fiecare din satele comunei, ca de altfel în toate satele româneÅŸti, ne amintesc ÅŸi acum numele celor căzuÅ£i în primul ÅŸi al doilea război mondial.
Monumente istorice
În satul Luncani se află un număr de patru monumente istorice ÅŸi de arhitectură:
♦ Biserica Ortodoxă «SfinÅ£ii Arhangheli Mihail ÅŸi Gavril» - sec. XVIII
♦ Biserica Reformată - sec. XIII
♦ Castelul Kemeny - sec. XVIII
♦ Conacul Kemeny - sec. XIX
În satul GligoreÅŸti, pe malul stâng al râului ArieÅŸ, se găseÅŸte situl arheologic "Holoame" unde au fost făcute descoperiri aparÅ£inând culturii neolitice, epocii bronzului ÅŸi epocii romane timpurii (sec. I - III).
Personalităţi
NICOLAE MAZERE (1860 - 1925) - profesor, memorandist, membru al Ligii Culturale de la BucureÅŸti, a scris mai multe lucrări ÅŸtiinÅ£ifice apreciate în epocă, a întocmit Harta Etnografică a Transilvaniei - premiată de Academia Română la 17 mai 1911 cu «Premiul Adamache» (este prima hartă a Transilvaniei cu denumirea românească a localităţilor, iar pentru aÅŸezările cu populaÅ£ie mixtă se specifică ÅŸi denumirea maghiară sau germană, după caz). Harta a fost editată la IaÅŸi în 1909 ÅŸi, introdusă clandestin în Transilvania, a fost folosită din plin de intelectualitate ardeleană în pregătirea Marii Unirii, însuÅŸi autorul ei fiind un inflăcărat patriot. Căminul Cultural din satul Luna, precum ÅŸi izvorul aflat în imediata vecinătate a Bisericii ortodoxe de la Luna poartă numele acestui mare cărturar.
SIMION NICOARÄ‚ (1865 - 1929) - învaăţător în satul Luna, membru al miÅŸcării memorandiste.
PETRE SÄ‚LCUDEANU (1930 - 2005) - scriitor, scenarist, ministru al Culturii în 1993, membru fondator al Uniunii Scriitorilor din România. Romanul «Biblioteca din Alexandria» (1980), carte de mare succes la public ÅŸi critică, i-a adus Premiul Uniunii Scriitorilor ÅŸi Premiul Academiei Române. A mai scris romane cum ar fi: «Bătrânul», «Bătrânul ÅŸi o biată crimă», «Cântecul muncitoresc», «Strada Lux», «Săptămâna neterminată», «Cina cea de taină», «Judecata de apoi», «Ochiul ÅŸi marea», «Front fără tranÅŸee», «Nunta cu garoafe mov».
IOAN MAZERE - colonel în rezervă, autor al lucrărilor "Comuna Luna - Istorie", "Masacrul de la Luna - septembrie 1848».
Comuna Luna a dat medici, profesori, ingineri, oameni de artă care au excelat în domeniile lor de activitate ÅŸi care au făcut cinste locului lor de obârÅŸie.
